.

Thursday, March 24, 2011

Vindeca-ma

Galben palid, verde viu!
Roz, albastru, aramiu.
Rosu stins, atins de mov,
Purtat de alb, cuprins de gri,
Formand un curcubeu
Ce-nvie morti, si-omoara vii.

Ce-ngroapa cerul in pamant,
Marea-n glas si timpu-n vant.
Ce-a preschimbat in lilieci
Lumina pura, evadata,
Dintr-o stea batrana
Si o luna moarta.

Hai, dezbraca-ma de mine,
Cu o mana din satin
Si din miere de albine,
Iar cu mana de copil
Fina ca un trandafir
Rupe-mi timpul de la gat
Ce nu ma lasa sa-ti vorbesc
Si ridica-mi de pe umeri
Plansul tau Dumnezeiesc
Ce apasa greu, pe mine.
Ma dizolva, ma distruge,
Ma inteapa, ma strapunge.

Cu saliva ta divina,
Ia-mi sarutul si mi-l unge.
Poate imi va trece setea.
Ce o am, de-un secol si ceva,
Uscat,
Secat.
De lipsa ta.

5 comments:

Georgiana said...

foarte frumos. felicitarile mele!

namtigari said...

Faptul ca mi-am alungat un copil inocent din bratele-mi nedemne nu merita niciun fel de felicitare.

Tania said...

frumose poezii...ar trebui sa privesti partea buna a lucrurilor...si niciodata sa nu traiesti in trecut, asta e cel mai important!

Purpur de Miozotis said...

eu văd că petalele tale sunt bătrâne,ştiutoare,şi apoi negre...tot se închid iubitoare,înăuntru...

29decembrie said...

foarte frumos ! ;x