.

Friday, April 17, 2015

la sfârşitul zilei

Copiii voştri, mânjiţi cu roşie cerneală
Din stilouri ce au scris
cuvinte grele
În carnea lor nevinovată.
Primir-aţi înapoi răsplată
Iubire seacă, si pătată
Scursă din rănile lor
Ce-n veci n-au să mai treacă.

Voi, vulturi fără aripi,
Cu penele arse de focurile iuţi
ale mâniei
V-aţi mânca puii de vii
În loc să-ntoarceţi faţa
Spre oglinzile-argintii
Ce v-ar spune adevărul
Dacă le-aţi privi.

Noi, tineri muritori
de ciudă
Că n-am ştiut cum să vă spunem,
Şi n-a avut cine s-audă
Urletele noastre:
subţiri şi disperate.

Haide-acum,
Duceţi în spate
crucea asta,
Plină de păcate.


4 comments:

Interzisa said...

frumos..

Better said...

Tare mă bucur că te vad iarăşi aici!

Iris said...

sa nu repetam greselile lor. sa fim noi ce ei nu au stiu, nu au putut sau au uitat sa fie! :)

mihai covaciu said...

"vulturi fara aripi" : http://mcscrib.blogspot.ro/2015/11/facultatea-pentru-idiotii-neamului.html